Bădălău între ministru și blestem al Economiei-hoțul de grâu pus împărat peste interesele României.

”Adevarul este că trecutul nostru atât de agitat și nefericit n-a pus în joc, n-a dezvoltat decât însușirile sufletești nefavorabile, slabe, defectele, adăugând pe lângă lipsurile noastre morale de la obârșie și alte defecte noi”. Asta spunea pe la 1907 D. Drăghicescu. Au trecut 111 ani de atunci și mă întreb cam câte alte noi defecte s-au adăugat celor de la obârșie în tot acest timp. Răspunsul vine aproape instantaneu dacă ne uităm, chiar și superficial, la componența Guvernului României din anul de grație 2019. O pleiadă de incompetenți, agramați sau condamnați, uneori avându-le pe toate și chiar câteva peste, care nu numai că nu au nimic în comun cu ceea ce ar trebui într-o Românie modernă, europeană, să însemne actul de guvernare însă devine aparent faptul că fac tot posibilul să ne întoarcă în timp cu ani lumină din toate punctele de vedere. O grotească imagine a ceea ce România poate oferi mai rău: proști, hoți condamnați, agramați, hoțomani și cu toții niște mari șarlatani.

Între cei 27 de miniștri ai unui Guvern incompetent și iresponsabil, pe alocuri cu pronunțate caracteristici de trădător al intereselor României, printr-o nefericită conjunctură politică, pe 20 noiembrie 2018 își face apariția și hoțul de grâu, senatorul giurgiuvean Niculae Bădălău ca ministru al Economiei. Într-o Românie ale cărei defecte originare nu ar fi fost oarecumva mai pronunțate și a cărei istorii nu ar fi adăugat acestor defecte altele noi, cum observa Drăghicescu, Bădălău ar fi fost cel mult patron de birt cu grătar în Bolintin, dacă ar fi avut norocul de a pleca vreodată spre mediul urban. Dar nu, în România zilelor noastre, în loc să toarne bere-n țap, Bădălău toarnă legi spre mine, în loc să-nvârtă micii pe grătar spre satisfacția clientului, Bădălău învârte Transgaz spre satisfacția rușilor, în loc să felieze pâinea pentru a o servi clientului, Bădălău se pare că feliază parcele Transelectrica spre a le servi propriilor interese, în loc să măture printre mese, Bădălău mătură existența industriei de apărare. De la mine la industria de apărare, de la energie la gaz, nimic se pare că nu scapă ochiului fin de ”corsar de siloz” pe care Bădălău și l-a format în lungii ani de învățat în PSD.

Nu multă vreme a trecut de când preluam două articole de pe siteul Irefutabil.blog, cele două fiind două părți ale unei investigații jurnalistice care prezintă o schemă prin care se presupune că Bădălău ar fi acaparat un robinet al bugetului de stat printr-o înlănțuire de apropiați și firme prietene. Ceea ce prezentau cei de la Irefutabil mie îmi pare a fi o copie la indigo a schemei lui Dragnea de la Teleorman, așa cum am perceput-o a fi. Odată ajuns, însă, pe cele mai înalte culmi ale bugetului țării, Bădălău joacă, desigur, în altă ligă. Liga mare, liga bugetului mare, care vrea să zică.

Luna martie s-a dovedit a fi una foarte aglomerată pentru hoțul de grâu condamnat. Martie debutează la Ministerul Economiei cu Legea minelor. Lansat în dezbatere publică pe 20 februarie, proiectul Legii minelor este unul cu care Bădălău nu a ezitat să se fălească. Desigur, Bădălău nu ratează nicio ocazie de a se făli cu ceva cu atât mai puțin ezită la a încerca pe electorat vechea șarlatanie a PSD, patriotismul de carton. În acest context, aflam la începutul lunii că Bădălău, patriotul și de legi făcătorul, ăla care respectă programul de Guvernare și politica PSD care spun că ”românii, dom’le, România, dom’le”, este acuzat argumentat că prin legea Legea minelor avantajează marile companii miniere. Sub pretextul înlăturării anumitor blocaje și al dezvoltării economice (aia cu care PSD se tot laudă dar pe care n-a văzut-o nimeni) Legea minelor a lui Bădălău va duce la exproprieri, defrișări masive și devieri de râuri, patrimonii culturale distruse. Cam tot ce-i românesc, cu alte cuvinte, să dispară generând un dezastru ecologic. De exemplu, la Roșia Montană și la Certej, companiile au nevoie sa devieze niște cursuri de apa pentru a-și face lacuri de decantare. Potrivit legislației europene, cursurile de apa nu se pot devia decât pentru proiecte de interes public național. Legea minelor face exact asta, le încadrează la interes public național. Un alt exemplu, azi legea spune că în zone cu patrimoniu cultural, unde sunt monumente istorice sau în zonele de protecție hidrologica, nu se pot desfășura activități miniere iar proiectul lui Bădălău prevede că se vor putea face… excepții. Mai vreți exemple? Mai sunt cele precum faptul că azi Codul Silvic spune că pentru a scoate un ha de pădure din fondul forestier, un privat trebuie să împădurească 3 ha de pășune dar Bădălău, prin Legea Minelor, vrea ca firmele din domeniul minier să compenseze despădurirea în proporție de 1 ha la 1 ha. Este drept, pentru a fi corect față de Bădălău, trebuie spus că la proiect nu a lucrat doar el ci se lucrează de peste 2 ani la Ministerul Economiei dar, tot pentru a fi corect față de el, mai trebuie spus că Bădălău, crezând că ”dă bine”, cam ”pică de… prost” deoarece se împăunează cu un proiect de lege criminal în spatele căruia se ascunde un anume Bogdan Găbudeanu, omul companiei miniere Deva Gold interesată să deschidă mina cu cianuri de la Certej. Pă ce-i făcut, domnule Bădălău? Îți face ție legislația tocmai… corporația?

”Petrecerea continuă” și aflăm astfel, tot în luna martie, că Bădălău, pentru interese personale se zice, ”toacă” mărunt un proiect strategic pe energie. O informație apărută în Economica arată că proiectele de dezvoltare ale Transgaz sunt blocate pentru că în 12 martie 2019 Adunarea Generală a Acţionarilor nu a votat finanțarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale în perioada 2018-2027. Motivul oficial ar fi fost necesitatea suplimentării cu investiții care să asigure dezvoltarea rețelei de transport. În fapt, însă, Economica arată că în spatele acestei decizii sunt interesele unor firme de casă ale PSD dintre care nu lipsesc firmele preferate ale lui Bădălău, aceleași prin care Irefutabil.blog arăta că Bădălău mulge banii drumurilor noastre. Se arată în Economica faptul că ar fi vorba despre interesele directe ale lui Bădălău, Gecor Prod Construct 94 Srl, Kirilic Group Srl și Anastamar Construct Srl, firme controlate de Gheorghe Cuşă, al cărui fiu, George Cuşă, este nașul lui Gabriel Bădălău, fiul senatorului. Peste asta, urmărind ca firmele sale de casă să obțină netransparent contracte grase pentru lucrări de investiții la infrastructura de transport gaze, Bădălău riscă să transforme SNT într-o mare reţea de distribuţie locală asta în ciuda faptului că statul român şi-a asumat față de UE un rol regional care să contrabalanseze dominaţia gazelor ruseşti. Astfel, Bădălău, conștient sau doar orbit de interesele acuzate de media, face indirect jocul Rusiei care are ca obiectiv blocarea mult prea lăudatului la Giurgiu proiect BRUA pentru că acum, după blocarea Sistemului Naţional de Transport gaze naturale, nu se mai știe dacă Transgaz va mai putea finaliza faza a II-a a proiectului.
Păi cum ar zice alt ”ministru emerit”, Daea, BRAVO!

Ei, dar nu ne putem opri fără a aduce în discuție altă trăsnaie a ministrului emerit, Excelența Sa Niculae Bădălău zis ”prietenul diasporei”. Nu trece mult de la necazul (nostru, al românilor) cu Transgaz că din Evenimentul Zilei aflăm alta, despre Transelectrica, de această dată. Conform surselor Evenimentul zilei, de la Transelectrica Bădălău a solicitat ca o magistrală de transport a energiei să treacă pe un teren pe care Bădălău îl deține pe la Bolintin. Consiliul de Supraveghere al Transelectrica nu vrea să aprobe proiectul pentru buzunarul lui Bădălău, iar președintele Consiliului, Gheorghe Olteanu, i-a replicat dur lui Bădălău și a amenințat că demisionează dacă nu se retrage proiectul.  Asta se cam încadrează la penal? Poate știe alt ”ministru emerit”, Tudorel Toader zis ”ievaluatoru’ „.

Nu este nimic uimitor, nu pentru mine iar la cele de mai sus am putea adăuga ”ciudatul caz Cugir” în care Bădălău preferă industria de apărare din Italia în detrimentul industriei de apărare din România, dar această temă poate face obiectul unui alt articol.

Niculae Bădălău încadrează perfect tiparul parvenitului politic. Amploarea acțiunilor sale, așa cum reiese din presă, nu reprezintă altceva decât o treaptă firească a evoluției sale într-o Românie aflată pe patul de spital. Nu te mai încurci cu un amărât de asfalt într-o amărâtă de comună dacă privești România de la înălțimea posibilităților oferite de scaunul de ministru al Economiei.

Ciprian Danciu
Facebook: Ciprian Danciu

Please follow and like us:
Facebook Comments
,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enjoy this blog? Please spread the word :)