Am primit azi imaginea de mai jos de la un cetățean al Municipiului Giurgiu. Nu am putut să nu-mi amintesc de povestea gunoiului din Municipiu, colectat doar selectiv în mod selectiv, de conturile blocate ale unei primării ale unui Municipiu ba cu 61.000 de locuitori, ba cu 43.000 de locuitori, ba cu încetarea contractului de prestări servicii de salubrizare dintre Primăria Municipiului Giurgiu și SC Girexim SA.
Nu am putut să nu-mi amintesc de acestă telenovelă al cărei epilog a fost scris de primarul municipiului Giurgiu în tonul pe care el și l-a dorit dar nu neapărat în tonul pe care cetățenii și l-ar fi dorit. Fotografia este efectuată, conform spuselor persoanei care mi-a trimis-o, astăzi, 26 Martie, la ora 11:15 în zona Mihai Viteazu imediat după ce firma de salubrizare a ridicat gunoiul. Ceea ce se vede este ceea ce a rămas în urma operațiunii.
Neglijența lucrătorilor combinată cu nepăsarea superiorilor lor și cu o evidentă lipsă de profesionalism și de standarde de calitate reflectate printr-un sistem funcțional de management al calității, care să mai fie și aplicat de către operator, sunt evidente și nu poți să nu-i dai dreptate primarului atunci când se arăta nemulțumit de servicii. Dar, peste asta, nu pot să nu mă întreb care este de fapt rolul administrației și al edilului. Printre altele, cumva să protejeze interesele cetățenilor în slujba cărora se află? Ce s-a întâmplat, până la urmă, în situația serviciilor de salubrizare la Giurgiu? Pe scurt, povestea începe cu o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, asociație din care face parte și Municipiul Giurgiu. ADI gestiona relația cu operatorul. Operatorul a început activitatea în baza unui contract și… a început sa factureze primăria Giurgiu pentru serviciile prestate raportat la o populație de 61.000 de locuitori. Cum s-a ajuns inițial la această cifră? Edilul, deși guraliv pe temă, a evitat să spună. Primăria a zis, ”nu, domnule! Noi avem doar 43.000 de locuitori, nu plătim!”. Datoriile s-au adunat până când operatorul a blocat conturile primăriei. Atunci a început scandalul public între primăria Giurgiu și operator. La un an și jumătate de la semnarea contractului care prevedea o perioadă de o lună pentru mobilizare, primăria realizează subit că operatorul, pe lângă faptul că la acel moment a blocat conturile primăriei, nici nu a colectat gunoiul selectiv, așa cu ar fi trebuit. Primarul Barbu, prin luna Noiembrie, parcă, iese public pentru a face cunoscute cetățenilor aceste probleme pregătind terenul opiniei publice pentru rezilierea contractului de salubrizare cu operatorul. Înfierând, pe bună dreptate, operatorul dar… și ADI-ul din care Primăria Giurgiu face parte, primarul acuză existența unei sumedenii de probleme printre care, cele mai serioase, modul de colectare, facturări în afara termenilor contractuali (pentru evenimentele din oraș) acuzând ADI că nu a gestionează bine relația cu operatorul și spunând ca primăria Giurgiu nu are nicio pârghie de acțiune pentru gestionarea relației, alta decât… rezilierea contractului. Soluția? Ceea ce s-a și întâmplat: primarul s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont. A reziliat contractul cu operatorul iar cetățenii au stat la cozi pentru a încheia contracte individual cu societatea. Nivelul serviciilor? Neschimbat! Sistemul de colectare? Neschimbat! Practic, în afară de problema cu numărul de persoane, diferența de la 60.000 la 43.000(diferență a cărei existență este incertă, până una-alta), și de relația cu ADI, principiul aplicat de primărie în acest caz este clar: ceea ce din punct de vedere calitativ NU este bun pentru Primărie, este bun pentru cetățeni. Ce a făcut primăria? A transferat în sarcina cetățeanului relația cu… operatorul de salubritate și a scăpat de durerile de cap invocând că primăria nu are ce să facă din cauza ADI-ului din care face parte. Colectarea selectivă nu o mai interesează pe doamna primărie, nu mai este treaba ei decât să… sărbătorească ora Pământului, cetățeanul, dacă-i interesat de asta, să facă…ce o vrea el.
Dar… ce să vezi? Iată care sunt DREPTURILE Primăriei Municipiului Giurgiu ca membru al respectivului ADI, drepturi consfințite prin actul constitutive al ADI: să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei, prin reprezentanţii lor în aceste organe; să participe la luarea hotărârilor care privesc activitatea Asociaţiei, conform prevederilor statutului Asociaţiei; să primească, la cerere, toate informaţiile disponibile care privesc activitatea Asociaţiei.
Care vrea să zică, Primăria Giurgiu avea la dispoziție pârghii decizionale îndeplinind trei condiții esențiale în luarea, influențarea sau impunerea unei decizii: accesul nerestricționat la informație, existența reprezentării, libertatea de a participa la actul decizional.
Revenind la imaginea de mai sus, fără prea multe vorbe și explicații, primarul Barbu a decis că serviciile oferite de Girexim nu sunt suficient de bune pentru Primărie dar sunt, în schimb, suficient de bune pentru cetățeanul care mi-a trimis imaginea, de exemplu. Edilul municipiului a decis că nu este treaba lui să apere interesele cetățenilor și a plasat responsabilitatea în cârca cetățeanului care mi-a trimis poza. Nimic surprinzător, edilul fiind cel care ceartă cetățenii că nu fac aia, că nu fac ailaltă, că nu dau la lopată că se plâng de străzi și multe altele. Nimic de zis, avem și noi, cetățenii, responsabilități de ordin civic, în unele cazuri, legal, în alte cazuri, dar dacă primarul ni le pasează nouă pe toate ale lui, de ce mai avem… nevoie de el?
Dar… cum am observat și în cazul drumului de legătură între Vama Giurgiu și DN 5, pasarea responsabilității este sport preferat de edilul Municipiului Giurgiu.
Despre drumul de legătură am să reamintesc pe scurt, primarul Barbu l-a avut și îl are în administrare de un mandat și jumătate. S-au scurs 5 ani și jumătate până când a vrut să-l paseze Ministerului Transporturilor asta în condițiile în care, aparținând primăriei, gândesc că vreme de 5 ani se putea scrie un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru modernizarea lui sau, având un Minister al Dezvoltării, putea măcar să se prefacă că încearcă să ia bani de la nenorocirea de PNDL II, chiar dacă nu este decât o japcă la buget… Nu, 5 ani și jumătate nicio încercare reală alta decât să-l… paseze la Ministerul Transporturilor. Ei bine, după un meci de ping-pong cu directorul Dinu de la DRDP B, acum ministrul Transporturilor îi spune clar: drumul este AL PRIMĂRIEI! Asta era, sincer, la mintea cocoșului. Faptul că primarul Barbu a vrut să-l dea nu implică automat că Ministerul l-a și luat iar dacă domnul primar argumentează cu discuțiile sale cu Răzvan Cuc și cu trimiterea la Minister a cărții funciare… nu că nu ar avea dreptate în privința directorului DRDP B dar mă tem că nici el nu este departe de directorul Dinu. Dinu, are o scuză, este proaspăt în funcție, primarul este, în schimb, de cam 6 ani pe scaun. Ce valoare juridică, administrativă sau cum vreți s-o numiți au o discuție cu Răzvan Cuc, trimiterea unei cărți funciare și un act de cedare, act unilateral, dar… o cedare ce nu este acceptată încă de… destinatar?
Și, pentru că vorbeam despre fonduri europene care ar rezolva nu doar străzi ci și alte multe probleme, cum ar fi câini, iluminat stradal sau implementarea unui real concept de ”smart city” nu balivernele primarului, una dintre cele mai mari investiții cu fonduri europene a fost… piața de gros pentru pește. Sunt ani buni de când a fost finalizată și nu produce decât… pagubă. Ultima dată când m-am interesat erau cam 11 salarii plătite ”în numele ei”. A cumpărat cineva un pește, viu, mort, conservat în sos tomat, putrezit sau de sticlă de acolo? Nu! Asta pentru că este una din investițiile de o cruntă inutilitate.
Are primarul Barbu o realizare, totuși. A arătat că Giurgiu este ”smart city”, atât de ”smart” încât supraviețuiește doar cu un ”simulator de primar”…
Ciprian Danciu
