Îndrăzneşte să crezi că involuăm

Departe de a putea fi considerat vreun nostalgic al vremurilor în care nechezolul era prezent în ceştile clasei muncitoare în diminețile celei de a şasea zi lucratoare a săptămânii, sunt câteva lucruri care trebuie respectate şi a caror valoare o estimăm corect abia azi, la 27 de ani de cand am băut ultima ceaşcă de ”cafea cu înlocuitori”. 
La 27 August 1982 era prezentată autorităților aeronava ROMBAC 1-11 urmând ca la 18 Septembrie să efectueze şi primul zbor oficial. In Aprilie ’89 avea să zboare pentru prima data cel de al 9-lea aparat ieşit de pe porțile Întreprinderii de Avioane Bucureşti, actuala…. Romaero Băneasa, unde acționar majoritar, cu aproape 52 % din acțiuni, este acum Ministerul Economiei. După ’89, aparatelor le-a fost interzis accesul pe majoritatea aeroporturilor europene datorită nivelului ridicat de zgomot însă în ’89 România avea aceasta capacitate, unică între țările blocului comunist european (fără a lua în calcul mama Rusie), de a produce avioane comerciale cu reacție. Toate cele 9 aparate au intrat în dotarea TAROM, companie pe care azi Ministerul Transporturilor o controlează deținând puțin peste 97% din acțiuni, iar limita în domeniu, pornindu-se de la ceea ce deja exista, era teoretic impusă în ’90 doar de dorința de evoluție. Cam cu asta a început a lucra România cafelei naturale băute de visătorii capitalişti în dimineața primeia dintre cele două zile libere ale săptămânii.
Povestea este una lungă de 27 de ani şi poate lua forme subiective, în funcție de cine ți-o spune sau din ce surse s-a informat povestitorul, însă involuția este certă, palpabilă şi cu un gust de 10 ori mai rău decât nechezolul.
Romaero a fost, poate încă este, în vizorul şacalilor, uliilor şi al viermilor datorită potențialului pe care patrimoniul său îl are în domeniul imobiliar, socitatea deținând suprafețe importante de teren în Băneasa. Fiind ținută departe de ochii publicului larg, mai departe nu ştim decât că aproape în fiecare an înregistrează pierderi considerabile în ciuda faptului că în unii anii în care a înregistrat pierderi… culmea, compania îşi mărise numărul contractelor, se numeşte eficiența managerilor numiți politic.
TAROM, în schimb, este acum în colaps total iar ministrul Cuc face ce ştie cel mai bine adică nimic mai mult decât a transforma compania în terenul de angajare al giurgiuvenilor fără nicio legătură cu domeniul sau a  neamurilor sau doar lingăilor cronici ai lui Bădălău, fost infractor condamnat pentru furt, actual peşedinte executiv al PSD.

Să ne fie de bine, zic, şi… zbor lin în lumea viselor în care cafeaua-i bună băută în ziua liberă de sâmbătă în timp ce citim presa şi ne spunem ”ce bine e cu PSD”.

Ciprian Danciu

Please follow and like us:
Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enjoy this blog? Please spread the word :)