Am citit cu atentie comunicatul de presa pe care Toma Petcu l-a trimis publicatiilor giurgiuvene. Reiese, din cele spuse de Petcu, faptul ca punerea sub acuzare a lui Tariceanu este o dovada a existentei statului paralel iar o potentiala condamnare a lui Tariceanu ar fi fost o alta dovada a existentei statului paralel. Orice amator de teorii ale conspiratiei ar fi putut lucra pe cadrul acesta insa… Toma Petcu se adreseaza deja unei alte categorii de public, acea categorie formata din amatori de teorii ale conspiratiei care au un IQ cel mult egal cu cel al unui pestisor auriu aflat sub influenta unor substante psihoactive. De ce spun asta? Pai… este practic imposibil sa considere… achitarea lui Tariceanu… dovada existentei unui… stat paralel dar… iata ca asta se intampla.
L-as provoca pe stimabilul Petcu la o dezbatere reala pe tema justitie dar ma tem ca din postura lui se face de ras in fata unui biet membru de partid de dreapta. Comunicatul, in esenta o noua mostra a unor adanc infipte dorinte de masacrare a justitie, nu face decat, culmea, sa intareasca involuntar ideea ca justitia functioneaza si sa arate intelegerea superficiala pe care domnul Petcu o are asupra fenomenului in sine. Sau este vorba doar despre rele intentii. Sa-i spuna, totusi, cineva venerabilului Toma Petcu ca achitarea lui Tariceanu nu este decat o dovada a faptului ca avem un sistem care functioneaza corect. Nu perfect dar functional la un nivel care sa nu justifice masacrarea lui, precum propusa si sustinuta de ”experti” ca Nicolicea sau Iordache, Serban Nicolae sau Cataniciu, Catalin Radulescu sau… chiar el, Toma Petcu. Actul de justitie in ansamblu nu implica doar procurori, asa cum vrea Petcu sa ne convinga, ci si aparatori si judecatori, judecatori care au decis, de aceasta data, in favoarea lui Tariceanu, si asta, desigur, in urma unui proces care a implicat avocati care sa-l apere, si se pare ca au facut-o bine, si procurori care nu au fost suficient de convingatori in a-i demonstra vinovatia pe care o presupuneau. Pentru ca, daca procurorului i se cere sa trimita in judecata DOAR daca suspectul este ABSOLUT, FARA DUBIU, SIGUR vinovat, am parere ca rolul judecatorului va fi lovit nulitate. Mult de explicat si ma tem ca nu intelege, sau poate nu in totalitate. Sau poate ca doar nu vrea. Desigur, sintagma ”stat paralel” nu lipseste aceasta fiind folosita din abundenta spre a induce ideea, rupta de logica elementara, conform careia achitarea lui Tariceanu este o dovada a existentei unui stat paralel. Pai… sa ma iertati, condamnarea ar fi fost la fel iar daca vreti cumva sa spuneti ca Tariceanu NU trebuia acuzat, nu faceti decat sa declarati, cu alte cuvinte, ca va doriti eliminarea unui fictiv stat paralel pentru a introduce un real ”stat PSD-ALDE”. Un stat in care oamenii de vaza ai PSD sau ALDE nu pot fi cercetati, urmariti sau trimisi in judecata. Doamne fereste sa mai fie si condamnati! Bine… noi stim ca asta vreti dar ati putea avea minima decenta de a nu o spune chiar asa, aproape in clar.
Pe de alta parte, exista si o alta ”bula”, ”bula justitiarilor”. Doar o persoana care se-ntalneste acum pentru prima data cu un articol de-al meu ma poate suspecta ca as avea vreo simpatie fata de Tariceanu sau vreun partizanat cu gasca PSD-ALDE. Dupa ce Tariceanu a fost achitat am observat tot felul de teorii venite din zona ”justitiarilor” spre a ”explica” achitarea. Toate, insa, exclud complet varianta ca Tariceanu sa fie nevinovat si, prin urmare, achitat. ”Cum? Nevinovat? Exclus! Judecatorul este acolo doar sa spuna cati ani sta la puscarie, nu sa decida, in baza probelor si a legii, daca este sau nu… vinovat.” Vezi ”justitiarii”, pentru a fi fericiti si linistiti in ”bula” lor, soptindu-si in barbii ”lasa ca stim noi… clar este vinovat da-l dovedesc mai tarziu”. Mai sa piarda ALDE Giurgiu privilegiul de a fi sinonim cu absurdul, si alta nu! Justitie NU inseamna DOAR condamnari… si asta doar pentru ca Tariceanu, de exemplu, este o sarla antipatica care contribuie la distrugerea Romaniei. Desigur, in ”bula puscariabililor” se profita de achitare iar hienele-si ascut, ranjind a foame, discursul menit a sustine atacul la justitie.
In fapt, aceasta achitare nu face decat sa demonstreze ca pana si Tariceanu poate avea incredere in sistem, un sistem care-l declara nevinovat, asa cum a clamat ca este. Sistemul functioneaza chiar si pentru Tariceanu, clamata victima a lui, iar acum se arata, chiar daca nu era nevoie, ca statul paralel exista la fel cum exista si dinozaurii roz care danseaza in frigiderul unui consumator de naftalina pisata si amestecata cu solventi pentru vopsea.
Ciprian Danciu
